Importanța laptelui matern
Nutriția în primele 1000 de zile (de la concepția copilului până la 2 ani) poate influența dezvoltarea ulterioară cu riscuri cardio-metabolice, restricții ale creșterii, obezitate, etc. Aceste riscuri se pot evita prin alăptarea copilului de către mamă, dacă este posibil. Ultimele cercetări au dovedit că laptele matern reduce cu 13% riscul unui diabet de tip 2, riscul obezității copilului sau al hipertensiunii arteriale la vârsta adultă.
Denutriția mamei în timpul sarcinii, sau o disfuncție placentară, pot provoca o încetinire a creșterii copilului. Restricția creșterii intrauterine poate provoca adolescentului și adultului hipertensiune arterială, insuficiență coronariană, insuficiență renală, accidente vasculare cerebrale, chiar risc de cancer al sânului.
Prin placentă se transmit dereglările metabolice ale mamei, compoziția laptelui matern poate fi modificată.
Diabetul gestațional al mamei poate induce copilului macrosomie, creșterea fetală fiind stimulată de secreția fetală de insulină, cu risc de diabet tip 2, sau maladii cardio-vasculare. Hiperlipidemia mamei poate provoca hipercolesterolemie copilului. S-a dovedit faptul că un copil riscă să devină obez pe la 8 ani , în funcție de indicele de masă corporală al mamei.
Alimentați copiillor născuți prematur
Marii prematuri (cei născuți sub 32 săptămâni de gestație) sunt hrăniți intravenos, ceea ce nu poate asigura un ritm normal al creșterii. De aceea acești copii au o întârziere a creșterii asociată uneori cu un retard psihomotor.
După ultimele cercetări, acești sugari au la vârsta adultă o glicemie crescută, insulina crescută, o tensiune arterială mărită.
Prematurii hrăniți cu lapte matern, cu toate că au o creștere mai lentă, sunt mai protejați împotriva retardului psiho-motor și a celorlalte deficiențe amintite.
Alimentați vegană a copilului
In privința alimentației vegane a copilului,s-a dovedit că aceasta îl expune la carențe nutriționale multiple.
De exemplu, fierul, biodisponibilitatea acestuia din vegetale este mult inferioară fierului din carne. Pe măsură ce copilul crește, se va decela carența în fier.
Deasemeni, copilul vegan prezintă riscul carenței în vitamna B 12 și a calciului. Carența în vitamina B 12 poate provoca afecțiuni hematologice, neurologice, retard în dezvoltare. La adolescenți o carență în vitamina B 12 poate antrena deficiențe cognitive.
De reținut că alimentația vegană nu este benefică vârstei pediatrice, expunând copilul unor carențe nutriționale multiple, care necesită bilanțuri biologice repetate și suplimente medicamentoase.
Dr. Ligia Robănescu
Comentarii recente