Dezvoltarea copilului în primul an de viață – de la luna a noua la un an

LUNA A NOUA

Târârea cu alternanța membrelor inferioare este eficientă, trunchiul este ridicat de pe planul mesei, uneori se sprijină numai pe un antebraț, cu celălalt apucă o jucărie. In această lună achiziționează mersul în 4 labe cu alternanță.

Poziția șezând este bine consolidată, cu spatele drept, genunchii ușor îndoiți.

Când se află în șezând și vrem să îl destabilizăm, copilul va lua imediat sprijin pe o mână dusă lateral sau în spate. Când se află în picioare, se sprijină ferm pe tălpi, se menține o scurtă perioadă de timp sau chiar unii copii se deplasează pe lângă mobile.

Până acum obiectele cădeau doar accidental din mâna copilului când abandona un obiect în favoarea unei jucării mai interesante, dar acum își concentrează atenția asupra obiectului aruncat.

In privința percepției, până acum reacționa la stimuli acustici, la 6 luni întorcea capul în direcția sunetului. Acum se concentrează bine asupra unor sunete și zgomote slabe și le ascultă multă vreme.

Copilul începe să distingă relațiile spațiale – adică sus și jos, înainte și înapoi, înăuntru și înafară. Acest lucru este clar când i se arată o cutie copilului. El își va introduce corect mâna înăuntru, după un obiect nou.

In luna a 7 -a dacă i se punea o batistă pe față era încântat când mama lua batista jos. Acum el își caută mama care se ascunde și strigă ”cucu”, așteaptă nerăbdător câteva secunde, apoi o caută și când mama apare, râde fericit.

 Incepe să lege câte două silabe similare articulându – le clar. Practic sunt primele cuvinte. Cele mai frecvente sunt ”ma – ma”, !da – da”,”ba – ba”,”dei – dei”.

LUNA A ZECEA

Unii copii merg de la 8 luni în 4 labe, alții la 10 luni, ceea ce nu înseamnă o întîrziere. El se așează în 4 labe, la început se leagănă în această poziție, apoi se va deplasa.

Acum copilul se va așeza de pe burtă în șezând. El își plasează mâinile anterior, își rotează trunchiul între șold și umeri și se așează cu spatele drept, genunchii extinși. Se poate juca din această poziție mai mult timp fără să se dezechilibreze.

Din 4 labe copilul se sprijină de o mobilă și se va ridica întâi pe genunchi, apoi aduce în față un picior, pune talpa pe sol și se ridică în picioare. Poate sta astfel mai mult de un minut, cu sprijin pe toată talpa.

Acum apucă obiecte mici cum ar fi firimituri de pâine, folosindu – se de degetul mare și arătător. Este începutul coordonării degetelor coordonare esențială pentru motricitatea fină.

In această lună copilul coordonează mâinile mai bine încât poate ciocni de exemplu două cuburi unul de celălalt.

Incearcă acum să arunce obiectele mai departe luându – și avânt. Este entuziasmat de acest joc și de sgomotul produs.

Este din ce în ce mai interesat de obiectele mici, întrucât acum a învățat să – și folosească degetele individual. (Atenție, e atras de prizele electrice!)

Observă acum gesturile altor persoane și încearcă să le imite în diferite moduri. Gesturile familiare sunt ”pa – pa”,”tai – tai”, etc.

Contactul cu părinții și alte persoane devine evident în această lună, îi place să fie lăudat, va repeta lucruri care îi aduc laude, atrăgând atenția celor mari.

Putem constata acum progrese în expresivitatea verbală. Mama poate conduce un scurt dialog cu copilul.Ea va rosti anumite silabe sau silabe duble care au fost adesea murmurate de copil, iar acesta ”răspunde” repetând silabele după un scurt interval. Poate fi comparat cu un dialog.

Copilul este acum familiar cu termenii exprimați de ceilalți, cum ar fi jucăriile și alte obiecte din casă. Dacă este întrebat ”cine e tata?”sau ”cine e mama? ”, copilul întoarce capul și caută pesoana sau obiectul în cauză. Intrebarea va fi curând uitată, dar privirea rămâne fixată dacă a descoperit ceea ce căuta.

LUNA A UNSPREZECEA

La această vârstă copilul trebuie să meargă în 4 labe corect, cu alternanță, să se ridice singur în șezând și să se mențină cu echilibru foarte bun, chiar când i se ridică ușor picioarele. Merge pe lângă mobile, când este ținut pe mîini cu pași nesiguri, uneori încălecați.

Sunt noi îmbunătățiri în privința prehensiunii, prinde obiecte mai mici, degetul mare și arătătorul sunt în flexie și iau forma unui clește încât prinde chiar obiecte mici fără probleme.

Acum are capacitatea de a – și aminti lucrurile, de a reține mintal imaginea lor pentru scurtă vreme. Iși amintește o jucărie arătată la început și apoi ascunsă într-un vas răsturnat. Îl caută sub vas și îl ascunde iar cu multă plăcere.

Descoperă acum că un obiect poate fi atins nu numai cu mâinile, ci și cu ajutorul unui alt obiect. De exemplu, o mașină poate fi trasă cu ajutorul unui șnur atașat la ea. Astfel arată că începe să înțeleagă asociațiile și le folosește pentru propriile sale scopuri.

Mâncarea, băutul, dezbrăcatul îmbrăcatul, capacitatea de control a sfincterelor sunt pași preliminari pentru o viață independentă. Acest proces este evident când copilul începe să mănânce cu propriile sale mâini. La 11 luni este capabil să mănânce biscuiți sau alte gustări.

Bea din cana ținută cu ambele mîini, cu un ușor suport aplicat la fundul cănii.

Folosește aceleași silabe duble . De exemplu spune ”brr” când vede sau aude mașina, ”pa-pa” când i se aduce de mâncare. Mulți copii folosesc acest sunete mai târziu.

Reacționează la interdicții după ce începe să înțeleagă semnificația cuvintelor individuale. Când aude cuvântul ”nu”, își întrerupe activitatea, chiar dacă pentru scurt timp. Înainte de a repeta o activitate interzisă, el privește adultul într-un mod întrebător. Totuși la această vârstă uită rapid interdicțiile și de aceea ele trebuie repetate.

LUNA A DOUASPREZECEA

Copilul poate sta vertical să facă câțiva pași ținându-se de mobile, unii deja merg independent. Postura verticală și mișcarea înainte sunt pe primul loc, mersul în 4 labe rămâne doar pentru joc.

Merge ținut de mână uneori cu pași nesiguri și împiedicați, își mai pierde echilibrul, deci trebuie ținut strâns de mână.

În privința prehensiunii, poate să plaseze precis obiectul din mâna sa în mâna altei persoane sau într-un vas. Copilul privește vasul și lasă obiectul la momentul potrivit.

Poate să apuce obiecte mici și le lasă să cadă în mod voluntar, ochii și mâinile lucrează împreună în mod coordonat. De exemplu, poate să scape o bulină într-o sticlă.

Contactul dintre părinți și copil ia forma unui joc, de exemplu micuțul este încântat când mama îl urmărește în 4 labe încercând să-l prindă.

Ca expresivitate verbală, copilul nu mai folosește un murmurat neinteligibil, ci articulează ”ham – ham” pentru câine sau ” ga – ga” pentru gâscă, ”ti -ti” pentru mașină, etc. Este începutul limbajului propriu zis.
Înțelege instrucțiuni simple, propoziții foarte simple care solicită o solicitare sau o instrucțiune. De exemplu reacționează la cereri ca ”vino aici”, ”dă-mi păpușa”,etc. Totuși nu răspunde întotdeauna la solicitare, este distras de alte lucruri interesante.

Desigur, nu toți copiii evoluează la fel, pot fi mici deosebiri care se integrează și ele în dezvoltarea normală. Dacă însă sunt abateri mari părinții se vor adresa pediatrului.

Dr. Ligia Robănescu